Istorie

 

Istoria moșiei Udriște Năsturel a început acum peste 400 de ani și continuă să se scrie și în prezent.

 

XVII

1620

O privire asupra începuturilor

Istoria moșiei Năsturel din Herăști începe în 1620, an menționat în cartea de hotărnicie publicată de inginerul – hotarnic Spiru Haret în 1894: „În anul 7129 (de la Chr. 1620), domeniul Heresci era în stăpînirea lui Radu Năsturel Postelnicul ot Fieresci*.”
Radu Năsturel a fost tatăl fraților Udriște și Cazan, a căror soră Elina a fost soția voievodului Matei Basarab.
*Fieresci sau Fierăști este numirea veche a localității Herăști.

1641-1643

Construcția Casei de Piatră

Clădirea în formă de L, construită la inițiativa lui Udriște Năsturel împreună cu fratele său Cazan Năsturel și probabil cu sprijinul curții domnești din timpul domniei lui Matei Basarab, cuprinde două locuințe aproape identice, construite în oglindă, cu intrări separate și scări interioare, destinate utilizării de către frații Udriște și Cazan Năsturel.

Ridicată integral din piatră, clădirea poartă numele lui Udriște Năsturel – un mare cărturar, poet și traducător în Țara Românească și cel mai important sfătuitor al domnitorului Matei Basarab, cumnatul său.

1644

Construcția bisericii

La intrarea pe domeniul ce a aparținut familiei Năsturel se află biserica „Sf. Treime și Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”.
Textul în slavonă, de pe pisania poziționată la intrarea în pronaos, menționează faptul că biserica a fost construită de Elina Basarab, cu ajutorul fraților ei Udriște și Cazan Năsturel.

1652

Elina, patroana literaturii românești

Împreună cu fratele ei Udriște, au primit o educație deosebită, cunoscând limbile latină, slavonă și, posibil, greacă. Elina a sprijinit tipărirea unor cărți importante de la acea vreme, editate și traduse de Udriște Năsturel, cum ar fi „Imitația lui Hristos” și „Penticostar Slavon”.
Prin eforturile sale, Elina a contribuit la construirea Casei de Piatră și a bisericii din Herăști. Alături de soțul ei, Matei Basarab, considerat cel mai mare ctitor bisericesc al neamului românesc, figurează și astăzi în frescele unor mânăstiri atât din țară (mânăstirea Arnota, Strehaia sau Mamu), cât și din străinătate (mânăstirea Xenofont de pe muntele Athos).

1657

Casa de piatră, prin ochii pelerinului Paul de Alep

Pelerinul și cronicarul ortodox sirian, Paul de Alep, a călătorit, alături de patriarhul Macarie prin țările ortodoxe din răsăritul și nordul Europei în căutarea ajutorului și sprijinului pentru biserica sa vrăjmășită de turci. Ajuns la Herăști, Paul de Alep descrie palatul deținut de frații Elinei:

„Clădirea are trei caturi, unul deasupra celuilalt și este atît de veselă încît îndepartează orice grijă din sufletul celor întristați”

1659

Udriște Năsturel, marele cărturar și logofăt

Marele cărturar al secolului al XVII-lea, Udriște Năsturel, traducător, poet, sfătuitor al domnitorului Matei Basarab și logofăt în timpul domniei acestuia, dar și mai apoi în timpul domnitorului Constantin Șerban, a lăsat o amprentă însemnată prin roadele muncii sale, fiind elogiat de importanți oameni de cultură ai României, din secolele trecute, dar și contemporani.
Năsturel a tradus și tipărit cărți din latină în slavonă, precum „Imitația lui Hristos” și din slavonă în română cartea „Viața sfinților Varlaam și Ioasaf”, contribuind astfel la introducerea limbii române în biserică. Scrierile lui au ajuns peste granițele Țării Românești de la acea vreme. El a scris și versuri, primele din istoria literaturii din România, care au fost tipărite.

1692

Divizarea moșiei

În ziua de 25 iunie 1692, proprietatea a fost hotărnicită și împărțită între nepotul lui Udriște, Șerban (fiul lui Radu Toma Năsturel) și fiii lui Cazan.

XVIII

1716

Șerban Năsturel Herescul, noul proprietar

Ramura familiei care se trăgea din Udriște a devenit tot mai prosperă, în timp ce descendenții lui Cazan au vândut averea. În anul 1715 noul proprietar a devenit Șerban Herescul (1659-1731), fiul lui Toma Radu Năsturel, care a cumpărat și Casa de Piatră în anul următor. 

1731-1754

De la Șerban Năsturel Herescu la Constantin

De la Șerban Năsturel Herescu, moșia a revenit fiului acestuia, mare ban și paharnic, portretizat în 1870 de pictorul Nicolae Grigorescu (pictura se regăsește în Muzeul Național de Artă al României). Constantin lasă în 1754 proprietatea soției sale Smaranda și fiului lor Radu Năsturel-Herescu (1750-1804) paharnic.

XIX

1804-1830

Ultimul descendent al familiei Năsturel

Fiul lui Radu Năsturel, Constantin Năsturel Herescu (1798- 1874), a devenit ultimul descendent al familiei Năsturel care a intrat în posesia moșiei de la Herăști.

1830

Domeniul principelui sârb Miloș Obrenovici

Principele sârb Miloș Obrenovici a cumpărat moșia din Herăști pe 17 iunie 1830 de la ultimul propietar al familiei Năsturel.
Obrenovici a condus Serbia în perioadele 1815–1839 și 1858–1860, fiind considerat creatorul Serbiei moderne. Sub conducerea sa, Serbia a devenit un principat autonom în cadrul Imperiului Otoman. Acesta a stabilit relații cu domnitorii Țărilor Române și a câștigat o avere considerabilă, prin monopolizarea comerțului cu sare în regiune.
Miloș Obrenovici a fost căsătorit cu Elena Maria Catargiu, și au avut împreună un fiu care a devenit regele Milan al Serbiei (1882-1889).

1839

Turnul lui Obrenovici

După abdicarea sa în 1839, Miloș Obrenovici s-a retras la Herăști unde a mărit moșia prin achiziționarea altor proprietăți și a întreprins „vaste lucrări de reparații și modificări la casă și biserică. Zidurile de piatră ale casei au fost reparate, iar peste etaj s-a construit un turn de cărămidă cu două etaje, de unde se zice că arnăuții de gardă observau împrejurimile… . Se adaugă de asemenea un corp lateral cu parter și etaj, construit tot din cărămidă.” –Greceanu Radu, Casa de Piatră din Herăști-istoric, 1958, pp. 126-127.

1876

Moștenitorul Mihály IV Nicolić de Rudna

Moșia Herăști a revenit principelui Mihajlo Obrenovic în 1860, după moartea lui Miloș Obrenovici. Ulterior, a fost transmisă prin moștenire unui nepot al surorii sale Elisabeta (căsătorită cu János VII de Rudna), baronul Mihály IV Nicolić de Rudna. În perioada sa, a fost elaborat planul pentru reședința nobiliară propriu-zisă (1876).

1881

Anastase Stolojan, noul proprietar

În data de 17 iunie 1881, baronul Mihály IV Nicolić de Rudna a vândut proprietatea lui Anastase Stolojan.
Acesta și-a mărit considerabil averea, deținând în anul 1900, 3.174 de hectare de teren. În Herăști „are un castel zidit sub Mateiu-Basarab, de familia Năsturel-Herăscu. Acest sat a fost proprietatea veche familii Năsturel– Herăscu, care și-a lăsat toată averea statului. Aci este o grădină mare și frumoasă. Această moșie mai tîrziu a trecut în posesiunea principelui sîrbesc, Miloș; iar azi se stăpînește de D-l Anastase Stolojan.” – Lahovary 1900, p. 703.

1881-1901

Casa Stolojan

În perioada Stolojan, prin etajarea unei clădiri existente în planurile moșiei din 1876, a fost construită ceea ce numim astăzi Casa Stolojan – un monument istoric încadrat în grupa B.
Parterul casei a fost construit, probabil, încă din perioada Obrenovici, pe soclul casei menționându-se anul 1833.

 XX

1931

Incendiul

În 1931, un incendiu a afectat Casa de Piatră, distrugând șarpanta, planșeele de lemn și tâmplăria. Evenimentul a avut o puternică rezonanță în presa vremii, unde se anunța optimist că se va începe procesul de restaurare a „Castelului”.

1949

Naționalizarea

Totuși, clădirea nu a fost restaurată de moștenitorii familiei Stolojan, probabil aceștia fiind afectați de procedurile reformei agrare. Lăsată să fie expusă intemperiilor, clădirea a fost puternic afectată. După instalarea regimului comunist, aceasta a fost naționalizată în 1949, iar o bună parte din zidăria etajului ar fi fost utilizată pentru fundația unei construcții a Gospodăriei Colective.

1953

Amprenta lui Emanoil T. Costescu

Importanța istorică și arhitecturală a Conacului Udriște Năsturel a determinat Comisia Monumentelor Istorice să intervină în restaurarea acestuia. Arhitectul Emanoil Costescu a elaborat un proiect de restaurare care prevedea refacerea turnului construit în perioada Obrenovici. Referentul Toma Socolescu a propus avizarea favorabilă a proiectului, iar pe data de 5 august 1953 a primit avizul Comitetul de Stat pentru Arhitectură și Construcții.

1954

Proiectul, preluat de Toma Socolescu și Eugenia Greceanu

Deși proiectul de restaurare elaborat de Emanoil Costescu în anul 1953 a primit aviz favorabil, din motive necunoscute, proiectul a fost preluat un an mai târziu de referentul acestuia Toma Socolescu și de Eugenia Greceanu.
Prin acest proiect, se aduce pentru prima oară în prim plan soluția de restaurare prin care se renunță la părțile casei adăugate de Miloș Obrenovi și se revine prin restaurare la starea inițială a casei, așa cum a fost prevăzută de Udriște Năsturel.

1964-1971

Restaurarea finalizată de Olga Bâzu

Un deceniu mai târziu, proiectul realizat între anii 1954-1955 nu fusese pus în practică. În 1964, arhitecta Olga Bâzu a coordonat și finalizat proiectul de restaurare a casei Udriște Năsturel, păstrând forma sa originală, fără adăugarea turnului din perioada Obrenovici.

Funcțiunea clădirii a fost stabilită de către Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, în conformitate cu care în Casa Udriște Năsturel a fost realizat un muzeu care înfățișa cultura românească în perioada feudalismului dezvoltat.

1972

Muzeul

Casa de piatră a intrat în administrarea Muzeului de Artă Populară (predecesorul Muzeului Național al Țăranului Român) care a găzduit la Herăști Muzeul Lemnului și Feroneriei, iar mai apoi, expoziții de artă tradițională, până la retrocedarea domeniului de către moștenitorii familiei Stolojan.

XXI

2013

Retrocedarea

După un proces care s-a întins pe mai mulți ani, moștenitorii familiei Stolojan au obținut retrocedarea unei părți din proprietatea care a aparținut lui Anastase Stolojan.

2020

Un nou început

Domeniul Năsturel din Herăști, pus la vânzare de către moștenitorii familiei Stolojan, a fost cumpărat și se află acum  la începutul unei noi perioade de conservare, întreținere, restaurare și punere în valoare.

Conacul Udriște Năsturel poate fi vizitat în zilele de weekend, intrarea fiind gratuită.

Conacul Udriște Năsturel

Str. Miloș Obrenovici nr. 32
Herăști, jud. Giurgiu

PROGRAM DE VIZITARE:
Sâmbătă-Duminică
10:00 – 16:00

contact@conaculudristenasturel.ro

Contactează-ne

1 + 14 =